Ploaie In Luna Lui Marte 가사

Ploua infernal, Si noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, oval, Norii curgeau in luna lui marte. Peretii odaii erau Nelinistiti, sub desene de creta. Sufletele noastre dansau Nevazute-ntr-o lume concreta. O sa te ploua pe aripi, spuneai, Ploua cu globuri pe glob si prin vreme. Nu-i nimic, iti spuneam, lorelei, Mie-mi ploua zborul, cu pene. Si ma-naltam. si nu mai stiam unde-mi Lasasem in lume odaia. Tu ma strigai din urma: raspunde-mi, raspunde-mi, Cine-s mai frumosi: oamenii?... ploaia?... Ploua infernal, ploaie de tot nebuneasca, Si noi ne iubeam prin mansarde. N-as mai fi vrut sa se sfarseasca Niciodata-acea luna-a lui marte.